Satul Cristeşti este aşezat pe două povârnişuri de deal iar prin partea de răsărit este străbătut de un mic pârâu.
Se găseşte la depărtarea de 7 km sud de oraşul Târgu Frumos, având o populaţie de circa 240 capi de familie, dintre care 85 sunt femei şi bărbaţi singuri.
Satul a luat fiinţă pe moşia Cristeşti şi ar data încă de pe vremea lui Ştefan cel Mare. Numele îi vine de la un străin numit Cârstea sau Cristea, venit pe aceste meleaguri cu mult înainte de Ştefan cel Mare. Nu se ştie însă originea acestui fondator al satului.
Starea generală a satului este de sub medie. Are câteva magazine particulare şi o singură şcoala primară, nou construită prin fonduri SAPARD cu 10 posturi de învăţători şi profesori.
Starea morală, sanitară şi economică este de mijloc. Ocupaţia principală a locuitorilor este agricultura, creşterea vitelor şi a oilor.
Biserica
Biserica parohială are hramul „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”. A fost ridicată la 2 mai 1806 de proprietarul moşiei de pe atunci, Atanasie Scutescu, se presupune pe ruinele unei alte foste biserici.
Este aşezată în mijlocul satului, iar curtea este împrejmuită cu gard de scândură şi porţi metalice.
Descriere arhitectonică
Biserica este construită în întregime din bârne mari de lemn de stejar, cu îmbinare fără cuie. Iniţial a fost acoperită cu draniţă, iar acum este acoperită cu tablă. Se compune din Pridvor, Pronaos-Naos şi Sfântul Altar.
a. Pridvorul are lăţimea de 2,50 m şi aceeaşi lungime.
b. Din motive de siguranţă, uşa dintre Pridvor şi Pronaos, care era degradată, a fost desfiinţată. Pronaosul are lăţimea de 5,40 m, lungimea de 2 m fiind luminat de o singura fereastră de dimensiunile 0,60/0,50 m.
c. Naosul are lungimea de 5 m şi lăţimea de 5,40 m. Bolta este în forma unei calote sferice. Este luminat cu ajutorul a două ferestre de dimensiunile 0,60/0,50 m.
d. Sfântul Altar este în formă semicirculară, are lăţimea de 3,70 m iar lungimea de 4,20 m. Are o singură feresatră aşezată în partea de Răsărit.
Toată Biserica este pardosită cu scândură de brad.
Clopotniţa
Adăugată ulterior Bisericii acum 30-40 de ani, deasupra Pridvorului, adăposteşte un singur clopot, urcarea făcându-se cu ajutorul unei scări de lemn.
Din motive de siguranţă s-a renunţat la ea, ridicându-se o nouă clopotniţă la poarta mică a Bisericii, din piatră cu un clopot nou.
Arta
Deşi suficient de veche, Biserica este extrem de săracă în valori de natură artistică. Catapeteasma a fost repictată între anii 1994-1997 şi de aceea nu prezintă un interes din punct de vedere al picturii. Privind sculptura observăm câteva excepţii doar de nuanţă elementară ce se găsesc în catapeteasmă.
Biserica a fost pictată în interior între anii 1992-1997. Mobilierul este nou, din stejar, bine îngrijit, cu câteva elemente artistice.
Nu se găsesc obiecte de cult din aur sau argint iar cărţile de ritual sunt în majoritatea lor noi, lipsite de note marginale şi deci de valoare istorică.
Biserica se foloseşte de 12 rânduri de veşminte preoţeşti noi, Sfinte Vase noi.
Preoţi care au deservit Biserica
Nu este cunoscut primul preot care a slujit. Cei cunoscuţi şi pomeniţi sunt următorii: Preot C.S.P. Irimi din Cristeşti, Preoţii Vascu, Manoilă, Vasiliu Chiriţescu, Baltag şi Sava Popovici. După acesta a urmat o perioadă când parohia a fost suplinită de mai mulţi călugări.
Au urmat preoţii: V. Toma, I. Bohan, C. Curcudel şi actualul paroh Eugen-Marin Atomei.
